Violența - formă particulară a agresivității

Dragostea şi compasiunea față de aproape, non-discriminarea şi acceptarea acesteia, responsabilitatea pentru sănătate proprie şi a altora au devenit datorii pentru fiecare creștin.

Era noastră, este una violentă pentru că suntem martorii unei izbucniri a comportamentului agresiv în lumea întreagă. Violența, provoacă senzații puternice, este acceptată şi adesea dorită. Întâlnim violența sub multiplele ei expresii, oferite de cărți, ziare, reviste şi pagini întregi şi imagini care prezintă crime, violuri, emisiuni de televiziune unde se difuzează neîncetat informații despre ucigași, ori atacuri de orice fel!

Ființele umane învață de mici cum să perceapă, să interpreteze și să judece şi să răspundă la stimulii ce vin din mediul fizic şi social. Structurile cognitiv-comportamentale de agresivitate încep să se întărească în jurul vârstei de 8-9 ani şi se consolidează continuu până la maturitate. Părinţii sunt cei care oferă modele de conduită pe care copiii le preiau prin imitaţie şi învăţare. Modelul oferit de părinţi este completat prin dascălii şcolii; elevii vin la şcoală fiecare cu o istorie a lor din familie.

Violența reprezintă deteriorarea relațiilor interumane presupunând lezarea integrității fizice, psihice şi morale; utilizarea forței şi a constrângerii de către un individ, grup sau clasă socială în scopul impunerii voinței asupra altora.

            În cadrul orei de dirigenție, elevii clasei a VI-a au participat la o lecție specială despre violență, tipurile de violență și efectele acestora. Primul exercițiu a constat în găsirea unui simbol pentru violență. Astfel, elevii grupați câte doi, au desenat pe o coală simbolul violenței în viziunea lor; apoi au ieșit în fața clasei și au explicat semnificația acestuia. Simbolurile au fost diverse: pumn încleștat, palmă întinsă, cuțite, săbii, precum și scene de luptă.

Elevilor li s-au prezentat apoi tipurile de violență și s-au purtat discuții despre acestea: dacă au întâlnit aceste tipuri, unde apare violența, ce tip de violență li se pare cel mai grav, dacă au folosit vreunul dintre acestea etc. În urma discuțiilor, s-a ajuns la următoarele concluzii:

Forme ale agresivității fizice:

-          privire dură, fixă, amenințătoare;

-          amenințare indirectă sau directă;

-          lovitul cu piciorul;

-          aruncarea cu obiecte;

-          împingerea cu umărul pentru dezechilibrare;

-          ciupit , zgâriat, tras de păr;

-          bătaie.

 Forme ale agresivității verbale:

-          batjocura ;

-          jignirea;

-          cuvinte grosolane;

-          ironia;

-          bârfa, intriga, calomnia, ponegrirea;

-          întinderea de capcane;

-          maimuțăreala;

-          refuzul contactului social, al ajutorului, al discuțiilor.

Ultima activitatea a constat în crearea unor afișe împotriva violenței. Elevii, pe grupe, au primit o foaie A3 pe care au trebuit să realizez afișul.

 

SĂ NU UITĂM CĂ ,, BLÂNDEȚEA ESTE LEACUL CRUZIMII”      (CICERO)

 Activitate realizată de prof. Condoiu Elena-Georgiana 

Dar din dar se face rai

      Una dintre prioritățile României pentru Anul European al Voluntariatului (AEV) 2011 a fost crearea unei strategii pentru sprijinirea și dezvoltarea voluntariatului în România, document prin a cărui adoptare și implementare se vizează soluționarea altor priorități ale mișcării de voluntariat din România, precum: îmbunătățirea și armonizarea cadrului legislative pentru voluntariat, îmbunătățirea mecanismelor de gestionare a cererii și ofertei de voluntariat, dezvoltarea unui sistem de recunoaștere a competențelor dobândite prin voluntariat, creșterea gradului de recunoaștere a valorii voluntariatului și creșterea calității lucrului cu voluntarii. 

     Cum una dintre componentele esențiale ale procesului instructiv-educativ este dezvoltarea responsabilității sociale, o nevoie din ce în ce mai astringentă în societatea actuală, colectivul școlii și-a propus ca în săptămână  5-9 decembrie să organizeze o acțiune de voluntariat la nivelul unității. Astfel, toții elevii au fost încurajați să aducă la școala obiecte pe care nu le mai folosesc, cu condiția să fie în stare bună și curate. Acțiunea nu a rămas fără ecou, strângându-se obiecte dintre cele mai diverse: haine, rechizite, fructe, conserve, jucării etc. Aceste obiecte au fost aranjate, selectate și dăruite celor mai nevoiași elevi ai unității noastre.

Ziua națională a României

1 Decembrie este Ziua Naţională a României, adoptată prin lege după înlăturarea regimului comunist. Din punct de vedere istoric, la 1 Decembrie 1918, Adunarea Naţională de la Alba Iulia, constituită din 1228 de delegaţi şi sprijinită de peste 100.000 de români veniţi din toate colţurile Ardealului şi Banatului, a adoptat o Rezoluţie prin care s-a consfinţit unirea tuturor românilor din Transilvania, întreg Banatul (cuprins între râurile Mureş, Tisa şi Dunăre) şi Ţara Ungurească (Crişana, Sătmar şi Maramureş) cu România.

Marea Adunare Națională de la Alba Iulia

Ziua de 1 Decembrie 1918 încununează deci lupta românilor transilvăneni pentru Unitate Naţională şi marchează momentul creării României Mari, situându-se in continuarea precedentelor acţiuni unioniste ale fraţilor din Basarabia (27 martie 1918) şi Bucovina (15 / 28 noiembrie 1918).

1 Decembrie este o zi care nu trebuie uitată de niciun român și a cărei importanță trebuie reamintită în fiecare an, mai ales elevilor.

Astfel, elevii școlii noastre, de la cei mici la cei mari, au participat de 1 Decembrie la o mică ”cuvântare” susținută de înv. Ciobanu Carmen despre importanța acestei zile. Toți elevii au purtat în această zi ecusoane speciale. Învățătoarele Nica Amalia și Popa Constanța au pregătit împreună cu elevii și câteva cântece specifice Zilei Naționale.