Dragostea şi compasiunea față de aproape, non-discriminarea şi acceptarea acesteia, responsabilitatea pentru sănătate
proprie şi a altora au devenit datorii pentru fiecare creștin.
Era noastră, este una violentă pentru că suntem
martorii unei izbucniri a comportamentului agresiv în lumea întreagă. Violența,
provoacă senzații puternice, este acceptată şi adesea dorită. Întâlnim violența
sub multiplele ei expresii, oferite de cărți, ziare, reviste şi pagini întregi
şi imagini care prezintă crime, violuri, emisiuni de televiziune unde se
difuzează neîncetat informații despre ucigași, ori atacuri de orice fel!
Ființele umane învață de mici cum să perceapă, să
interpreteze și să judece şi să răspundă la stimulii ce vin din mediul fizic şi
social. Structurile cognitiv-comportamentale de agresivitate încep să se
întărească în jurul vârstei de 8-9 ani şi se consolidează continuu până la
maturitate. Părinţii sunt cei care oferă modele de conduită pe
care copiii le preiau prin imitaţie şi învăţare. Modelul oferit de părinţi este
completat prin dascălii şcolii; elevii vin la şcoală fiecare cu o istorie a lor
din familie.
Violența reprezintă deteriorarea relațiilor interumane presupunând lezarea integrității fizice, psihice şi morale; utilizarea forței şi a constrângerii de către un individ, grup sau clasă socială în scopul
impunerii voinței asupra altora.
În cadrul orei de dirigenție, elevii clasei a VI-a au participat la o lecție specială despre violență, tipurile de violență și efectele acestora. Primul exercițiu a constat în găsirea unui simbol pentru violență. Astfel, elevii grupați câte doi, au desenat pe o coală simbolul violenței în viziunea lor; apoi au ieșit în fața clasei și au explicat semnificația acestuia. Simbolurile au fost diverse: pumn încleștat, palmă întinsă, cuțite, săbii, precum și scene de luptă.
Elevilor li s-au prezentat apoi tipurile de violență și s-au purtat discuții despre acestea: dacă au întâlnit aceste tipuri, unde apare violența, ce tip de violență li se pare cel mai grav, dacă au folosit vreunul dintre acestea etc. În urma discuțiilor, s-a ajuns la următoarele concluzii:
Forme
ale agresivității fizice:
-
privire dură, fixă, amenințătoare;
-
amenințare indirectă sau directă;
-
lovitul cu piciorul;
-
aruncarea cu obiecte;
-
împingerea cu umărul pentru dezechilibrare;
-
ciupit , zgâriat, tras de păr;
-
bătaie.
Forme ale agresivității verbale:
-
batjocura ;
-
jignirea;
-
cuvinte grosolane;
-
ironia;
-
bârfa, intriga, calomnia, ponegrirea;
-
întinderea de capcane;
-
maimuțăreala;
-
refuzul contactului social, al ajutorului, al discuțiilor.
SĂ NU UITĂM CĂ ,, BLÂNDEȚEA
ESTE LEACUL CRUZIMII” (CICERO)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu