1 Martie

Ziua de 1 Martie era considerată, după calendarul vechi, începutul Anul Nou, sărbătoarea venirii primăverii. Tradițiile de Mărțișor sunt legate de cultura românească. Ele nu se întâlnesc decât în România și la unele populații învecinate din zona Balcanilor – la aromâni și megleno-români, dar și la bulgari (martenita), macedoneni și albanezi. Obiceiul, datat cu mult înainte de cretinizare, are legătura cu ritualul anului nou agrar.

 

Odinioară, mărțișorul se dăruia copiilor și tinerilor (fete și băieți), înainte de răsăritul soarelui. Mărțișorul era realizat din fire de lâna răsucite – rosu și alb sau alb și negru, tocmai pentru a reprezenta unirea opuselor: vara-iarna, căldura-frig, lumina-întuneric, fertilitate-infertilitate. Mărțișorul se ținea pana de Florii, de Paste sau până la înflorirea unor pomi fructiferi. Apoi era agățat ca talisman pe ramurile de măceși, vita-de-vie, vișini, cireși, se punea sub cloșca cu pui sau se agata la icoana.

Cu timpul, de șnur au fost agățați bănuți de argint sau de aur. Fata purta mărțișorul la gat 12 zile, apoi ținea șnurul în par până când înflorea primul copac, apoi legau șnurul de creanga copacului, iar cu bănuțul își cumpărau caș, pentru ca tot anul sa aibă fata albă. Ziua scoaterii mărțișorului era marcata de o petrecere numita “băutul mărțișorului”.

În localitățile transilvănene, mărțișoarele sunt atârnate la uși, ferestre, la coarnele animalelor domestice, pentru a le feri de duhurile rele. În județul Bihor, se zice că dacă te speli cu apă de ploaie căzută în ziua de 1 martie, vei fi mai frumos și mai sănătos. În Banat, fetele se spală pe față cu zăpadă, ca să fie iubite. Fetele sunt cele care oferă mărțișoare băieților. În Dobrogea, mărțișoarele sunt purtate până la sosirea cocorilor, apoi se arunca în aer, pentru ca fericirea să fie mare și înaripată. În Moldova, fetele oferă băieților mărțișoare de 1 martie, iar băieții le oferă fetelor mărțișoare de 8 martie.